Informatii privind recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață al acestuia si elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

 

Recuperarea activă a pacientului

Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit de diferite afectiuni.

Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a asigura desfasurarea  unei vieti normale.

Metodele de reabilitare difera de la o persoana la alta, insa au aceelasi scop si anume:

– dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane

– acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de boala

– integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.

Functiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recupereaza dupa un interval relativ scurt de timp de aceea este foarte important ca reabilitareasirecuperareafizicasa se inceapa cat maicurandposibil. Pacientulesteincurajatsa se ridice din pat sisaincercesafacacativapasi. In unelecazuriacestprocespoatesadurezepanacepacientulisi reface fortamuscularasiinvatasapaseasca din nou (invatasamearga a douaoara).

Recuperareainitialavariaza de la unpacient la altul, in functie de mai multi factori, precum: afectiunea de care a suferit, varstapacientuluisibolileasociate.

De asemenea, recuperareanecesitamultarabdaresisprijin din parteapersonaluluisanitarprecumsi a familieisiprientenilor.

Reabilitareainitiala continua sidupaexternareasautransferulpacientuluiintr-o altasectiemedicala (de recuperaremedicala).

Program de reabilitare include:

– oserie de exercitiifizice

– tratamentmedicamentos (dacaestenecesar)

– consilierepsihologica

– incurajareaactivitatilorsociale (plimbarile, cititul, privitultelevizorului, etc)

– participarea in diferiteprogrameeducationale

-stil de viatasanatos

– incurajareaunoractivitati care ii pot oferiiindependentanecesaradesfasurariiuneivietinormale.

Reabilitareaeste un procesindelungat care poatesadevinafrustrantsi care poatesadeclansezeepisoaderecurente de depresie. In acestcaz se recomandaconsiliereapsihologicasitratamentulmedicamentos de specialitate.Tulburarile de limbajsicomunicare pot incetinirecuperareapacientului, astfelcareintegrareasocialapoate fi de asemeneamaigrea. Este bine capacientulsadiscute cu familiadesprefrustarilepe care le are, pentru a trecemaiusorpesteacestea.

 

Stilulsănătos de viață

Este compus din:

– Odihna (somnul), odihnaactiva simanagementulstresului (managementulenergiei)
– Alimentatiasanatoasa sihidratare
– Muncasimiscarea
– Educatia
– Natura – Factoriinaturali
Odihna: 7-9 ore pezi – cine doarmemaiputinsaumaimultisiscurteazaviata.

Odihnaprin somn, celmaisanatossomnestenoapteaintreora 22:00 – 23:00 pana la 6:00 – 07:00 dimineata

Odihnapoatesa fie siactiva. Odihnaactivasau safacicevacetedestinde, ceterelaxeaza, safacice-ti place in viata: dans, inot, muncaplacutaintensa, miscare, exercitiufizic sau sport intens, citituluneicarti, ascultareamuzicii, plimbarea cu prieteniiprinparc (prinnatura), etc.

Alimentatiasanatoasa: maiputinamancareanimala, proteina, grasimeanimala (lapte, branza, carne, ouasi derivate din acestea) simaimultamancarevegetala cum recomanda din ce in cemai multi doctorinutritionisti.
Hidratarea: 6-10 pahare de apapezi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apapezi (apasi NU: cafea, bauturidulcisau acidulate, sucurile de pepiata, de preferatapaplatasau chair de la robinet – cine isipermitepoatepune un filtrupebaza de carbune).
Muncasimiscarea: Munca (de preferatintensa) 8 ore pezi. Miscareaintensa in urmacareiasa se transpire (mai ales pentruceicare au muncasedentara, munca de birou, etc.) minim 1 h pezisau lucrul in gospodarie, exercitiifizice, sportul, chiarurcatulscarilorsimersulpejos minim 30-45 minute peziestesanatos.
Activitatifizicesicontrolulgreutatii.
Managementulstresului (managementulenergiei): Saluamviataasa cum este cu bunesimaiputinbunesa nu lasamnecazurile, stresulsa ne doboarealtfelsistemulimunitarvascadea, si la un om cu sistemulimunitarscazutvorapareaiminentboli, afectiuni grave sichiar fatale: obezitate, cancer, diabet, bolicardiovasculare (BCV), atac vascular cerebral (AVC), etc.
Sa gasimmetode de a ne relaxa, de a nedetasa de stresulzilnic care ne poateaduceboli in viataastfel: ascultandmuzica care ne relaxeaza, saucititnd o carte, iesind cu prieteniisauanimalele de companie in zone cu verdeata in care ne putemoxigenacreierulsisa ne simtimmai bine, safacemmiscare, exercitiifizice…Sportul face casistemulimunitarsa fie mairezistentsisa ne simtimmai bine safimmairezistenti la stressisaprevenimsichiarsavindecambolilecare au fostdeclansate de un stil de viatanesanatos.

Educatia (care includesiautoeducatia, dezvoltareapersonala): Educatiaeste un alt factor important care intra in componenta stilului de viatasanatos. Stilul de viatasanatosinseamnasa ne schimbammodul de a traidarsi modul de gandire (nesanatos) cu un mod de traisi de gandiresanatoasaconstructiva, pozitiva.

Sa renuntam prininformare, educare, auto educare la obiceiurileproaste, nesanatoasesisa le inlocuimprinobiceiuribune, sanatoasepentrunoisicei din jurulnostru.

 

Elementeprincipale de luptăîmpotrivadurerii cornice

Durereacronica estelargprivitacareprezentandboalainsasi. Eapoate fi multinrautatita de catrefactorii de mediusiceipsihologici.Durereacronicapersista o perioada de timpmailungadecatdurereaacutasiesterezistenta la majoritateatratamentelormedicale. Eapoatesiadeseachiarcauzeazaprobleme grave pentrupacient. Semnaleledureroaseraman active in sistemulnervostimp de saptamani, lunisauani. Efectelefiziceincludtensiuneamusculara, mobilitatealimitata, lipsa de energiesischimbari in pofta de mancare.Efecteleemotionaleinclud depresie , suparare, anxietatesiteama de reimbolnavire. O asemeneateamapoateimpiedicapersoanasarevina la muncasaobisnuitasau la distractiile sale.

Acuzelefecvente de durerecronicainclud :

• Durerea de cap
• Durereadorso–lombara ( de sale)
• Durerealegata de cancer
• Durereaartritica
• Durereaneurogena (durerearezultata din lezareanervilor)
• Durereapsihogena (dureredatorata nu uneibolitrecutesauleziunisauvreunuisemnvizibil de leziuneinterioara ).

Tratamentuldureriicronice de regulaimplicamedicamentesiterapie.Medicamentelefolositepentrudurereacronicaincludanalgezice, antidepresivesianticonvulsivante.Diferitetipuri de medicamenteajutapersoanele cu diferitetipuri de durere.De obiceifolositimedicamente cu actiune de lungaduratapentrudurerileconstante.Medicamentele cu actiune de scurtaduratatrateazadureriletrecatoare.

Uneletipuri de terapieajuta la reducereadureriidvs.Fizioterapia (cum este stretching-ul) precumsisporturile cu impact redus (cum suntmersulpejos, inotulsaubicicleta) pot ajuta la reducereadurerii. Totusi, preamult sport saudelocpoatedaunapacientilor cu durericronice.Terapiaocupationalavainvata cum savaadaptatiritmulsi cum savarealizatisarcinileobisnuiteastfelincatsa nu vadauneze .Terapiacomportamentalavapoate reduce durereaprinmetode (cum estemeditatiasau yoga) care vaajutasavarelaxati. Poateajutasi la scadereastresului.

Schimbarile de stil de viatasunt o parte importanta din tratamentuldureriicronice.Somnuladecvatnoapteasi nu motaitulziuatrebuiesaajute. Renuntarea la fumat de asemenea, deoarecenicotina din tigaripoate face caanumitemedicamentesa fie maiputineficiente. Fumatorii au maimultedureridecatnefumatorii.

Majoritateatratamentelorpentrudurere nu vavoranulacompletdurerea. In schimb, tratamentulva reduce gradul de durerepe care ilavetisi de cateoriapare. Vorbiti cu doctorulpentru a aflacelmai bun mod de a vacontroladurerea.